28.1 C
București
vineri, 17 septembrie 2021

După 13 luni de criză politică, Libanul are un nou guvern. Prim-ministru a devenit cel mai bogat libanez. Problemele însă nu dispar

Cele mai citite

Libanul are de vineri un nou guvern, după 13 luni de aşteptare marcate de negocieri şi tergiversări politice, situaţie care a fost agravată de o criză economică inedită care a aruncat în sărăcie milioane de libanezi, potrivit AFP.

Anunţul a fost făcut la finalul unei întâlniri între preşedintele Michel Aoun şi premierul desemnat Najib Mikati, notează Agerpres. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Formarea unui nou guvern era o condiţie prealabilă pentru obţinerea ajutorului internaţional de care Libanul are urgentă nevoie, însă rămâne de văzut dacă această echipă va fi în măsură să ducă la bun sfârşit reformele structurale şi să salveze ţara de la faliment.

Noul executiv, ai cărui membri au fost numiţi de partidele la putere, include nume noi. Printre aceştia figurează tehnocraţi precum Firas Abiad, directorul spitalului guvernamental Rafiq Hariri, care va ocupa funcția de ministru al Sănătății, dar şi Nasser Yassine, directorul Observatorului privind crizele al Universităţii Americane din Beirut.

Din noul guvern face parte și George Qiradhi, care a fost anterior gazda emisiunii de televiziune populare, „Vrei să fii  milionar?”, și un controversat ministru de finanțe, Yousuf Khalil. Khalil a fost directorul operațiunilor financiare la Banca Centrală din Liban și arhitectul unui program financiar care a încercat să atragă depozite oferind rate de dobândă ridicate. Programul a contribuit la o criză bancară care a decimat depozitele din toată țara. De asemenea, ministrul de Externe va fi Abdallah Bouhabib, care a fost ambasadorul Libanului la Washington din 1983 până în 1990.

A treia încercare a fost cu noroc 

Formarea unui guvern de tehnocraţi, total independenţi de scena politică acuzată de corupţie, a fost cerută de mult timp de libanezii ieşiţi în stradă, dar şi de unele puteri externe, în frunte cu Franţa, implicate în dosarul libanez.

De peste un an, comunitatea internaţională îşi condiţionează ajutoarele de formarea unui Guvern capabil să lupte împotriva corupţiei şi să realizeze reforme indispensabile. Aceasta s-a mulţumit, după explozia din portul Beirut, să furnizeze un ajutor umanitar de urgenţă, fără să treacă prin instituţii oficiale.

La sfârşitul lui iulie, președintele Aoun l-a însărcinat pe Najib Mikati, care a mai fost premier al țării şi este cel mai bogat om din ţară, să formeze un nou Guvern, în urma eşecului a doi predecesori. 

Fostul premier Saad Hariri a renunţat la jumătatea lui iulie, după nouă luni de negocieri dificile. După nominalizare, acesta a acuzat Iranul, principalul susţinător al Hezbollah, de obstrucţionarea” formării unui guvern reformator. Înaintea acestuia, diplomatul Moustafa Adib, fost ambasador al Libanului în Germania, s-a izbit și el de un eșec în privința formării unui guvern. 

În pofida unor ameninţări cu sancţiuni din partea Uniunii Europene, avertismentelor şi acuzaţiilor de obstrucţionare organizată” din ultimele luni, liderii politici libanezi nu au reușit să pună capăt crizei politice. 

Însăși preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmăreşte îndeaproape dosarul libanez, acuza la începutul lui august clasa politică din Liban, care a supravieţuit unei revolte populare în toamna lui 2019, de faptul că nu are o abordare clară și serioasă în ceea ce privește criza politică și economică prin care trece țara și care îi afectează pe cetățeni, potrivit Reuters. 

Prima reuniune a noului guvern, format din 24 de miniştri, va avea loc luni, 13 septembrie 2021, la ora locală 11:00 (08:00 GMT).

Criza politică a luat sfârșit, însă țara are multe probleme

Libanul nu avea un guvern cu atribuţii depline de la demisia cabinetului lui Hassan Diab, la câteva zile după explozia devastatoare din portul Beirut, înregistrată pe 4 august 2020 şi soldată cu peste 200 de morţi şi avarierea unor cartiere întregi ale capitalei libaneze. 

De atunci, criza economică prin care trece ţara începând din vara lui 2019 s-a agravat continuu, Banca Mondială catalogând-o drept una din cele mai grave crize din lume din 1850 încoace, scrie ABC News. 

Articol sursa: www.Digi24.ro

- Reclamă -

Pe același subiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Reclamă -

Ultimele articole